Romanitatea românilor
Prima temă din programa de BAC e și cea mai dezbătută: cum au apărut românii și de ce vorbim o limbă latină aici, departe de Roma. La examen contează trei lucruri: procesul de romanizare, etapele etnogenezei și cum au privit istoricii, de-a lungul timpului, toată povestea asta.
Romanizarea Daciei
După cucerirea din 106, Dacia devine provincie romană, iar latina intră în administrație, în armată și în viața de zi cu zi. Coloniștii aduși din tot Imperiul, veteranii așezați aici și orașele nou întemeiate fac ca, în mai puțin de două secole, populația locală să preia limba și felul de viață roman. Procesul nu se oprește la retragerea aureliană din 271-275: comunitățile rămase la nord de Dunăre îl duc mai departe.
Etnogeneza românilor
Formarea poporului român e un proces lung, întins cam între secolele II și VIII, în care fondul daco-roman se împletește cu influențele aduse de migratori, mai ales de slavi. Rezultatul: un popor romanic prin limbă și origine, cu împrumuturi slave în vocabular și cu un creștinism a cărui terminologie de bază e latină.
Romanitatea în viziunea istoricilor
Continuitatea românilor la nord de Dunăre a fost afirmată de umaniști și de Școala Ardeleană, apoi argumentată sistematic de istorici ca A.D. Xenopol și Gheorghe Brătianu. De partea cealaltă, teoria imigraționistă a lui Sulzer și Roesler a negat continuitatea, din rațiuni mai degrabă politice decât științifice. Chiar și disputa asta intră în materia de examen.
Exersează
Cum se numește ideea potrivit căreia românii se trag din romani?
Care dintre următoarele afirmații despre situația Daciei după retragerea aureliană este adevărată, potrivit descoperirilor arheologice?
Care dintre următoarele constituie o dovadă arheologică a continuității daco-romanilor?